SAVANTGARDE #356
Sunt imigranții mai creativi?
MIT Press Reader: De ce atât de multe idei geniale vin de la oameni aflați departe de casă? Se pare că odată ce părăsim țara natală, creativitatea noastră înflorește. Marie Curie, Einstein, Freud, Tesla, Hedy Lamarr ori Coandă, Palade, Hermann Oberth și Gogu Constantinescu sunt doar câteva exemple.
Modelele de inteligență artificială dau semne de introspecție iar experții avertizează că înțelegerea conștiinței este acum o urgență.
SCI-TECH
BigThink: Vise induse de anesteziolog.
Undark: Cum pot amintirile vindeca creierului.
Nature: Limita de rezoluție a ochiului: Câți pixeli putem vedea?
Futurism: Altman vrea să ne citească gândurile cu ajutorul undelor sonore.
Neanderthalienii ar putea fi readuși la viață în 20 de ani, dar o fi bine?
ChemistryWorld: Secretele chimice ale vrăjitoriei: Știința din spatele vrăjilor.
BBC: Trenuri fără locomotivă. În Polonia.
Nike: Prima „încălțăminte motorizată”. „E ca un e-bike pentru picioare.”
Quanta: Premieră: IA analizează limba la fel de profi ca un lingvist.
„E remarcabilă și totodată a dracu’ de rea”, spune o specialistă despre IA.
OpenAI meșterește la un generator de muzică bazat pe indicații textuale.
LiveScience: Roboți umanoizi ar putea ridica de 4 000 de ori greutatea proprie.
THE INDUSTRY
Hotnews: Polymarket, interzis în România.
France24: Elon Musk a lansat Grokipedia, rivala Wikipedia.
Cum să editezi o pagină Wikipedia. VIDEO
DotCom: După 40 de ani: Scurtă istorie a domeniilor www.
PhyilGyford: „Primele mele luni în spațiul cibernetic.”
TikTok e viitorul. Nu cel pe care ni-l dorim, dar csf? Ncsf.
ALearningADay: Nimic nu se pierde, totul se transformă. În televiziune.
PozitiVești: Inginerii clujeni ar putea relansa industria auto din Europa.
ProTv: Cea mai complexă navă construită vreodată în România (via PozitiVești).
PRIVEȘTE CERUL
ElPais: Inginerul care duce Japonia pe Lună.
LiveScience: Cum ar suna spațiul dacă l-am putea auzi?
PressOne: Un extraterestru a vizitat recent România. OPINIE
Stația Spațială Internațională în timp real. Acum 1 an, acum 5, acum 25.
LIFE & SOCIETY
Stuff: Copiii nu prea se mai joacă și asta ne costă (via Coolturalist).
Politico: Slovacia adoptă limita de viteză pentru pietoni.
Digi24: Suntem (din nou) lideri europeni la accidentele rutiere mortale.
WashingtonPost: Explantul: Scade numărul operațiilor estetice la sâni.
Mesaje în sticlă scrise de soldați în 1916, găsite pe o plajă din Australia.
VisualCapitalist: Țările cu cea mai bună reputație în 2025. INFOGRAFICĂ
BrilliantMaps: Ce țări sărbătoresc Halloweenul.
aeon: Despre monstrificare.
DanielMiessler: Lumea are nevoie de entropie.
Seeds of Science: De ce oamenii inteligenți nu sunt mai fericiți?
Mongabay: Cele 196 de popoare indigene izolate trebuie protejate!
Un blestem al familiei, un bunic, un animal de companie, un prieten + un cuvânt intraductibil care le cuprinde pe toate. LONG READ
DW: Jocul dur al fotbalistelor din Afganisatan…
TheAtlantic: O poveste despre sex și intrigi în Kyoto-ul imperial.
RFE: Viața într-un orașel împărțit între Belarus și Letonia (via Recomandata).
aeon: Visurile unei Indii maoiste.
SpotMedia: Horațiu Potra vrea acasă, dar rușii îl vor al lor.
PressOne: Când fotografii oficiali ai presei comuniste ies în decor.
AP: Cel mai în vârstă președinte al lumii are 92 de ani.
Oana Gheorghiu: „Îmi doresc să scot absurdul din viața românilor”. VIDEO
TheConversation: „Un mic Cernobîl zburător”. Burevestnik, made in Russia.
Cultura nu este neutră: Prezența tulburătoare a unei editurii ruse la Frankfurt.
NFP: A murit ultimul supraviețuitor al revoltei din ghetoul varșovian.
ARTS & DESIGN
Interviu cu regizorul Alexander Nanau, la 10 ani de la tragedia din Colectiv.
Astăzi, de la 6 p.m., la TNB: Deschiderea oficială a Bucharest Graphic Days.
Azi începe și festivalul internațional de dans contemporan Iridiscent 2025.
The Cure va concerta la Electric Castle, în iulie 2026. Și dacă sunteți curioși, am scris acum ceva ani povestea ultimul proprietar al Castelului din Bonțida.
AP: Portretul Dorei Maar, muza lui Picasso, vândut cu 32 000 000 de euro.
Shardcore, creația artistică, dincolo de bine și de rău.
Decider, de vorbă cu Radu Jude. Despre Dracula & more.
Filmul în era autoritarismului. Interviu cu regizorul iranian Jafar Panahi.
OUT-DOR
DW: Bărbatul de la locul 61.
RomâniaAtractivă, o platformă cu sute de destinații turistice.
NatGeo: Cele mai bune locuri de vizitat în lume în 2026.
Outside: Omul care și-a ținut respirația 24 de minute.
MentalFloss: La nordici nu există formula „te rog”.
Esquire: Cum e când îți riști viața ca scafandru pe o platformă petrolieră.
InsideHook: Mic îndrumar pentru a ne păstra calmul în orice situație.
La același efort fizic, femeile obțin un câștig dublu față de bărbați.
PumpkinFest: „Marele Zid” de dovleci personalizați al Europei, mâncare bună, ateliere, dar și un târg al designerilor & artizanilor locali. În București.
NATURĂ
NatGeo: De ce devin uraganele mai puternice.
Brașovul nu va avea artificii în noaptea de Revelion.
QuantaMag: Matematica din spatele valurilor oceanice.
Un start-up a strâns 60 000 000 de dolari ca să răcorească planeta.
Migrația păsărilor se schimbă. Un superb eseu grafic TheGuardian.
Longreads: Oamenii mlaștinii.
MindcraftStories: Melcul de grădină, elixir al tinereții.
SpotMedia: O ciupercă parfumată care ucide țânțarii.
Cimpanzeii din Uganda își oblojesc rănile cu insecte zburătoare.
ScienceBlog: Megalopolisurile Indiei se scufundă sub propria greutate.
Nautilus: Vulcanul care a acoperit Pământul și a eliberat un monstru.
THE STORY
ElPais: Wang Chuanfu, țăranul care a devenit cel mai bogat om din China.
Să aveți un weekend liniștit!
LUMINAȚIA
„În satele din Transilvania, Ziua Morţilor are un nume foarte frumos: Luminaţia. Dacă ar fi după mine, aş trece Luminaţia în rândul Sărbătorilor Naţionale. De Luminaţie cred că şi copiii pot înţelege ce este patria, mai degrabă decât de Ziua Eroilor sau de Ziua naţională. Acestea sunt abstracţii greu de priceput pentru minţile fragede. Dar câţi dintre adulţi nu au în faţa abstracţiilor minţile fragede?
Fără să sune găunos, de Luminaţie poţi spune că patria e un petec de pământ care nu-ţi este indiferent. Un petec de pământ de doi metri pătraţi de care îţi este drag şi ruşine. Şi, mai târziu, îţi este frică. Îţi este drag pentru că te duci des să-l vezi şi să spui o rugăciune în cuprinsul lui. Te duci de multe ori, dar numai cu gândul. Îţi este ruşine pentru că nu mergi cu picioarele, că pui flori cu gândul, nu cu mâna. Dar, de Luminaţie, laşi totul de-o parte şi faci un lucru neînsemnat, un gest mărunt: cu flori şi lumânări în mână urci poteca spre cimitir, cu copiii tăi alături. Îi duci şi pe ei şi le arăţi locul care nu-ţi este indiferent, pentru ca mai târziu să ştie fără ezitare unde este. Să nu greşească, să nu li se bâlbâie paşii, când va fi să vină singuri. La urma-urmei, ca nişte copaci umblători şi ciudaţi şi ciuntiţi, ca nişte copaci pe rotile – îmi vine să zic – mergem în vizită la propriile noastre rădăcini.
Luminaţia e ziua lui Luminăţia Sa Mortul. E ziua Luminăţiilor Lor: străbunicul şi străbunica, bunicul şi bunica. E ziua Luminăţiei Sale Tata. Ziua în care ei ies din partea întunecată a memoriei şi intră în lumina gândului şi a aducerii aminte. Acolo, lângă mormânt, flacăra lumânării se face lentilă. Dacă te uiţi prin ea vezi chipul tatălui tău. Şi vezi chipul mamei tale. Flacăra lumânării e o „gaură în peretele Raiului”, cum spunea un poet. Şi sunt atâtea lumânări pe dealuri încât cu siguranţă Luminaţia e ziua în care peretele dinspre noi al Raiului e ciuruit. În dreptul fiecărei găuri un chip drag aşteaptă să vii la întâlnire. Să vii la vorbitor – aş zice – căci nu ştiu, şi nimeni nu ştie, cine e liber şi cine e închis.
În ziua aceasta este o forfotă îngrozitoare. Străzile nu mai fac faţă şirurilor de maşini, pe marginea şoselelor, cu dispereare autostopiştii fac semne, o mare de oameni intră pe porţile cimitirelor. Toţi cu lumânări-lentile şi cu flori în mâini. Dar nimeni nu se rătăceşte. Fiecare ajunge fără greş la locul de întâlnire. La fel e în ziua aceasta şi dincolo, în lumea morţilor. Nici acolo, în ciuda forfotei şi a înghesuieli, nimeni nu se rătăceşte.
La locurile care nu-mi sunt indiferente (mai indiferente îmi sunt de Luminaţie hectarele pe care le am trecute pe „Titlul de Proprietate” şi în „Cartea Funciară” decât cei doi metri patraţi), la vorbitor, mă duc să-mi arăt faţa încă de când eram copil. De-a lungul anilor, încet, încet, partea luminată a ţinţirimului s-a mutat. A migrat. Mormintele dinspre sat, acum patruzeci de ani vegheate de o mulţime de oameni şi încărcate de flori şi lumânări, au intrat în umbră şi în pustietate. Peste multe a crescut iarba, prunii şi buruienile uitării. Poate că numele de pe cruci s-au stins ori abia mai pâlpâie scrise într-un buletin ori într-un paşaport prin cine ştie ce ţară străină. Acum, lumânările scot din indiferenţă teritoriile dinspre pădure, altădată pustii. Şi mă gândesc că, încet, încet, urmând drumul lumânărilor, ţinţirimul din satul meu va face înconjurul lumii şi că, într-o bună zi, poate peste o mie de ani, lumânările, asemeni corăbiilor lui Magelan, vor ajunge de unde au plecat.
Până atunci, în fiecare an, pun o lumânare pe câteva morminte la care nu vine nimeni. Pun o lentilă prin care un suflet la care nu s-a prezentat nimeni la vorbitor să mai vadă o dată satul.” - Ion Mureșan
E-bike pentru picioare? Gata, am rezolvat turele de Feleac fara efort.