SAVANTGARDE #313
Înălțimea sa, bărbatul
PĂSĂRI-LĂȚI-LUNGILĂ // Daze: Există bărbați care aleg să își alungească picioarele. Chirurgical. Deși dureroasă, costisitoare și plină de riscuri, operația este tot mai populară pentru că tot mai mulți vor cu orice preț să fie mai înalți.
SCI-TECH
TechCrunch: Meta meșterește la o mână robotică cu „simț” tactil.
LiveScience: Doi tineri au găsit 9 demonstrații noi ale teoremei lui Pitagora.
Phys: Chimiștii spun că a venit vremea să rescriem manualele.
Reuters: O inteligență artificială încearcă să descifreze limbajul porcilor.
ScienceFocus: Putem adulmeca frica?
Mai puțin zahăr în primii trei ani de viață ne protejează împotriva bolilor cronice, arată un studiu citat de TheGuardian. Și tot TheGuardian ne informează că plimbările cu opriri consumă mai multă energie decât cele fără.
BBC: Un doctorand a descoperit întâmplător un oraș mayaș în jungla mexicană.
THE INDUSTRY
BBC: Rusia amendează Google cu mai mulți bani decât există în toată lumea.
Dimineața de după: Verdictul Engadget despre noul Kindle Colorsoft.
Notes from Poland: Un canal radio polonez gestionat aproape în întregime de IA, având inclusiv prezentatori IA, pune capăt „experimentului” după mai puțin de o săptămână, în urma valului de reacții negative.
SimilarWeb: Top 100 căutări Google la nivel mondial pe 2024.
VisualCapitalist: Costul a 1 GB de date mobile la nivel mondial. GRAFICĂ
Wired: A fost cea de-a 20-a angajată a Google, apoi, șefa Yahoo, iar acum e CEO la Sunshine. Nu e feministă și nici neurodivergentă. INTERVIU
PRIVEȘTE CERUL
SpotMedia: Luni pleacă în spațiu primul experiment 100% românesc.
Document: Tehno-futuriștii vând un paradis interplanetar pentru generația postumană. Au uitat, însă, de noi ceilalți.
Reader‘sDigest: Cum votează astronauții din spațiu.
Phys: Astronomii au descoperit una dintre cele mai rapide stele neutronice observate până acum, cu peste 700 de rotiri pe secundă.
Cum stabilesc astronomii unde se sfârșește o galaxie și începe spațiul interstelar.
Ziua morților și alte ritualuri ale morții de prin lume adunate. De DW.
LIFE & SOCIETY
SpotMedia: Clasa de mijloc a României urcă la 61% din populație.
Povestea Nicoletei, supraviețuitoare a tragediei de la Colectiv. AUDIO
TechRadar: Tot mai mulți utilizatori vor ca internetul să uite de ei. STUDIU
Avem lista celor 10 orașe românești care vor fi sprijinite să devină smart.
LongLead: Canaan, unul dintre cele mai noi orașe din lume, nu e un paradis: a apărut din dărâmăturile unui cutremur apocaliptic și din prăbușirea lentă și îndelungată a guvernului din Haiti. Acum, la limita supraviețuirii, locuitorii săi luptă împotriva unui dezastru deloc natural: bandele înarmate.
TheSpectator: Ce îl supără pe Kim Jong Un?
TimothySnyder: Douăsprezece milioane de deportări. Și o Americă alterată.
EU Reporter: Campania electorală a lui Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu, e coordonată și finanțată în secret de băieții de la Kremlin.
AP: Talibanii obligă femeile să dea rugăciunile pe mute.
O investigație VSquare despre activitatea militară rusă la frontiera NATO.
ART & DESIGN
Arhiva digitizată a revistei ARTA.
igloo: Iuliu Iancu / Jules Janco: Restituirea unei moșteniri arhitecturale.
Scena9: Arta ne-uitării în orășelul Blajinilor. ESEU FOTO
TheHustle: Celebrități care încasează bani grei și după ce nu mai sunt.
DesignTaxi: Vaticanul are mascotă.
BookForum: Al Pacino și arta lipsei de artă.
FStoppers: Cum să utilizați o dronă pentru fotografii.
Autocritica: O bijuterie în arhitectura industrială din perioada de fuleu a unui producător cu un trecut mai mare decât prezentul: fabrica FIAT Lingotto.
CNTraveller: Călătoriile cu trenul de lux intră într-o nouă epocă de aur.
OUT-DOR
Iscoada: Pescuitul în București – între oază de liniște și cunoaștere ecologică.
Urban: Castelul Bran, pe primul loc în clasamentul celor mai înfricoșătoare locuri din Europa care pot fi vizitate de Halloween.
BBC: Un ghid util dacă vă place whiskyul și sunteți la Edinburgh.
GQ: Cum a devenit Las Vegas cel mai ciudat & sălbatic & futurist oraș american.
NATURĂ
BigThink: Chiar crește numărul dezastrelor naturale?
DW: Se pot adapta orașele la fenomenele meteorologice extreme? CIFRE
Scena9: Diplomație, orbire și riscuri: trei idei macro despre apă de la un expert.
RISE Project: Cazul Kronospan: ancheta poluării cu substanțe cancerigene.
O hartă cu cele mai mari cutremure din lume după 1980.
Cum se nasc și cum mor uraganele. Un eseu grafic BBC.
Cercetători de la UBB au descoperit o plantă care trăiește de peste 60 000 de ani în Carpați. Ar putea fi cel mai vechi organism viu de acest tip de pe Pământ.
Mongabay: Un nou studiu infirmă credința comună conform căreia păsările fug de iarnă pentru a economisi energie.
PetsCats: Topul raselor de câini cu al șaselea simț: știu când ești bolnav și au o abilitate remarcabilă de a-ți “citi” starea de sănătate.
Gizmodo: Animalele consumă mai mult alcool decât am crede.
“În satele din Transilvania, Ziua Morților are un nume foarte frumos: Luminația. Dacă ar fi după mine, aș trece Luminația în rândul Sărbătorilor Naționale. De Luminație cred că și copiii pot înțelege ce este patria, mai degrabă decât de Ziua Eroilor sau de Ziua națională. Acestea sunt abstracții greu de priceput pentru mințile fragede. Dar câți dintre adulți nu au în fața abstracțiilor mințile fragede? Fără să sune găunos, de Luminație poți spune că patria e un petec de pământ care nu-ți este indiferent. Un petec de pământ de doi metri pătrați de care îți este drag și rușine. Și, mai târziu, îți este frică. Îți este drag pentru că te duci des să-l vezi şi să spui o rugăciune în cuprinsul lui. Te duci de multe ori, dar numai cu gândul. Îți este rușine pentru că nu mergi cu picioarele, că pui flori cu gândul, nu cu mâna. Dar, de Luminație, lași totul de-o parte şi faci un lucru neînsemnat, un gest mărunt: cu flori și lumânări în mână urci poteca spre cimitir, cu copiii tăi alături. Îi duci și pe ei și le arăți locul care nu-ți este indiferent, pentru ca mai târziu să știe fără ezitare unde este. Să nu greșească, să nu li se bâlbâie pașii, când va fi să vină singuri. La urma-urmei, ca nişte copaci umblători şi ciudaţi şi ciuntiţi, ca nişte copaci pe rotile – îmi vine să zic – mergem în vizită la propriile noastre rădăcini. Luminaţia e ziua lui Luminăţia Sa Mortul. E ziua Luminăţiilor Lor: străbunicul şi străbunica, bunicul şi bunica. E ziua Luminăției Sale Tata. Ziua în care ei ies din partea întunecată a memoriei și intră în lumina gândului și a aducerii aminte. Acolo, lângă mormânt, flacăra lumânării se face lentilă. Dacă te uiţi prin ea vezi chipul tatălui tău. Şi vezi chipul mamei tale. Flacăra lumânării e o „gaură în peretele Raiului”, cum spunea un poet. Și sunt atâtea lumânări pe dealuri încât cu siguranță Luminația e ziua în care peretele dinspre noi al Raiului e ciuruit. În dreptul fiecărei găuri un chip drag așteaptă să vii la întâlnire. Să vii la vorbitor – aș zice – căci nu știu, și nimeni nu știe, cine e liber și cine e închis. În ziua aceasta este o forfotă îngrozitoare. Străzile nu mai fac faţă şirurilor de maşini, pe marginea şoselelor, cu dispereare autostopiştii fac semne, o mare de oameni intră pe porţile cimitirelor. Toți cu lumânări-lentile și cu flori în mâini. Dar nimeni nu se rătăcește. Fiecare ajunge fără greș la locul de întâlnire. La fel e în ziua aceasta și dincolo, în lumea morților. Nici acolo, în ciuda forfotei şi a înghesuieli, nimeni nu se rătăceşte. La locurile care nu-mi sunt indiferente (mai indiferente îmi sunt de Luminație hectarele pe care le am trecute pe „Titlul de Proprietate” și în „Cartea Funciară” decât cei doi metri pătrați), la vorbitor, mă duc să-mi arăt fața încă de când eram copil. De-a lungul anilor, încet, încet, partea luminată a ţintirimului s-a mutat. A migrat. Mormintele dinspre sat, acum patruzeci de ani vegheate de o mulțime de oameni și încărcate de flori și lumânări, au intrat în umbră şi în pustietate. Peste multe a crescut iarba, prunii şi buruienile uitării. Poate că numele de pe cruci s-au stins ori abia mai pâlpâie scrise într-un buletin ori într-un pașaport prin cine știe ce țară străină. Acum, lumânările scot din indiferență teritoriile dinspre pădure, altădată pustii. Şi mă gândesc că, încet, încet, urmând drumul lumânărilor, țintirimul din satul meu va face înconjurul lumii și că, într-o bună zi, poate peste o mie de ani, lumânările, asemeni corăbiilor lui Magelan, vor ajunge de unde au plecat. Până atunci, în fiecare an, pun o lumânare pe câteva morminte la care nu vine nimeni. Pun o lentilă prin care un suflet la care nu s-a prezentat nimeni la vorbitor să mai vadă o dată satul.” - Ion Mureşan, poet
Să aveți un weekend fain!